joi, 22 decembrie 2011

Arta, pasiune sau ambele ?

marți, 20 decembrie 2011

Iarna s-a lasat asteptata in acest an


luni, 19 decembrie 2011

duminică, 12 iunie 2011

Ziua comunei

Click aici pentru a vizualiza albumul complet

duminică, 1 mai 2011

Poze de la resfinţirea Bisericii „Pogorârea Duhului Sfânt” Bogdăneşti, Suceava (1 Mai 2011)

marți, 26 aprilie 2011

A treia zi de Paşti

Marţi este a treia zi de Paşti. Paştile marchează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos (considerat Fiul lui Dumnezeu de către creştini), ce a fost în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştilor marchează începutul anului ecleziastic creştin (există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştile) şi este o sărbătoare religioasă variabilă - care nu începe la o dată fixă - însă care începe obligatoriu într-o duminică: Ziua Domnului. Paştile sunt întotdeauna la o săptămână după Florii. Data Paştilor se stabileşte în funcţie de echinocţiul de primăvară. Paştile creştin durează 3 zile (cel evreiesc durează 8 zile şi aminteşte ieşirea Evreilor din Egipt). Paştile sunt în ortodoxie „sărbătoarea sărbătorilor” şi încheie Postul de 40 zile (cel mai lung şi mai aspru din cele 4 Posturi de durată ale ortodoxiei – celelalte 3 fiind Postul Naşterii Domnului, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi Postul Adormirii Maicii Domnului). După scoaterea în Vinerea Mare din altarul bisericii a epitafului (broderie liturgică cu scena plângerii lui Iisus Hristos de către cei apropiaţi), până duminica dimineaţa – de ziua Învierii – nu se trag clopotele, ci se bate toaca; dar nu moartea, ci Învierea Domnului este baza credinţei ortodocşilor. Sfânta Lumină se aprinde numai la ortodocşi, an de an, în Sâmbăta Mare, la ora 13 (la mormântul ce a fost al lui Iisus Hristos). Crucea – singurul obiect creştin care nu se sfinţeşte, ea fiind aşa dintotdeauna – ca semn de deosebire a crestinilor faţă de cei de altă religie, aminteşte de răstignirea lui Iisus Hristos, fiind cea mai puternică armă de apărare a creştinului; rostirea cuvintelor însoţitoare – „În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin” e şi rugăciunea cea mai scurtă / pentru împlinirea nevoilor. Curăţenia de Paşti coincide cu instalarea anotimpului reînvierii naturii, evidenţiind nevoia credincioşilor de a pune totul în ordine în case / de a se elibera de lucrurile inutile, aşteptând primăvara ca un semn de purificare, reprezentând o formă de revizuire a vieţii – în urma solicitării din timpul postului. (Tradiţia consumării cărnii de miel la Paşti datează de pe vremea lui Moise, care a introdus obiceiul cinei pascale iar numele îi provine din limba aramaică, care în română înseamnă „trecere”). Oul, cu coaja ce ascunde albuşul şi gălbenuşul – simbolizând sursa primordială a vieţii – se consideră că reprezintă pe Creatorul lumii: care produce tot şi conţine totul în sine; întrebuinţarea ouălor vopsite a fost dintotdeauna semnul după care se recunoşteau creştinii. Paştile sunt o explozie de bucurie, care perpetuează explozia de bucurie a ucenicilor care au văzut pe Fiul Domnului înviat; de aceea, credincioşii se salută cu vestea unei bucurii de necomparat cu nici o altă bucurie: „Hristos a înviat!” „Adevărat a înviat!” - până la Înălţarea Lui, 50 de zile după.

luni, 25 aprilie 2011

A doua zi de Paşti

Luni este a doua zi de Paşti. Paştile marchează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos (considerat Fiul lui Dumnezeu de către creştini), ce a fost în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştilor marchează începutul anului ecleziastic creştin (există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştile) şi este o sărbătoare religioasă variabilă - care nu începe la o dată fixă - însă care începe obligatoriu într-o duminică: Ziua Domnului. Paştile sunt întotdeauna la o săptămână după Florii. Data Paştilor se stabileşte în funcţie de echinocţiul de primăvară. Paştile creştin durează 3 zile (cel evreiesc durează 8 zile şi aminteşte ieşirea Evreilor din Egipt). Paştile sunt în ortodoxie „sărbătoarea sărbătorilor” şi încheie Postul de 40 zile (cel mai lung şi mai aspru din cele 4 Posturi de durată ale ortodoxiei – celelalte 3 fiind Postul Naşterii Domnului, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi Postul Adormirii Maicii Domnului). După scoaterea în Vinerea Mare din altarul bisericii a epitafului (broderie liturgică cu scena plângerii lui Isus Cristos de către cei apropiaţi), până duminica dimineaţa – de ziua Învierii – nu se trag clopotele, ci se bate toaca; dar nu moartea, ci Învierea Domnului este baza credinţei ortodocşilor. Sfânta Lumină se aprinde numai la ortodocşi, an de an, în Sâmbăta Mare, la ora 13 (la mormântul ce a fost al lui Iisus Hristos). Crucea – singurul obiect creştin care nu se sfinţeşte, ea fiind aşa dintotdeauna – ca semn de deosebire a crestinilor faţă de cei de altă religie, aminteşte de răstignirea lui Iisus Hristos, fiind cea mai puternică armă de apărare a creştinului; rostirea cuvintelor însoţitoare – „În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin” e şi rugăciunea cea mai scurtă / pentru împlinirea nevoilor. Curăţenia de Paşti coincide cu instalarea anotimpului reînvierii naturii, evidenţiind nevoia credincioşilor de a pune totul în ordine în case / de a se elibera de lucrurile inutile, aşteptând primăvara ca un semn de purificare, reprezentând o formă de revizuire a vieţii – în urma solicitării din timpul postului. (Tradiţia consumării cărnii de miel la Paşti datează de pe vremea lui Moise, care a introdus obiceiul cinei pascale iar numele îi provine din limba aramaică, care în română înseamnă „trecere”). Oul, cu coaja ce ascunde albuşul şi gălbenuşul – simbolizând sursa primordială a vieţii – se consideră că reprezintă pe Creatorul lumii: care produce tot şi conţine totul în sine; întrebuinţarea ouălor vopsite a fost dintotdeauna semnul după care se recunoşteau creştinii. Paştile sunt o explozie de bucurie, care perpetuează explozia de bucurie a ucenicilor care au văzut pe Fiul Domnului înviat; de aceea, credincioşii se salută cu vestea unei bucurii de necomparat cu nici o altă bucurie: „Hristos a înviat!” „Adevărat a înviat!” - până la Înălţarea Lui, 50 de zile după.

duminică, 24 aprilie 2011

Paştele

Paştele marchează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos (considerat Fiul lui Dumnezeu de către creştini), ce a fost în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştilor marchează începutul anului ecleziastic creştin (există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştile) şi este o sărbătoare religioasă variabilă - care nu începe la o dată fixă - însă care începe obligatoriu într-o duminică: Ziua Domnului. Paştile sunt întotdeauna la o săptămână după Florii. Data Paştilor se stabileşte în funcţie de echinocţiul de primăvară. Paştile creştin durează 3 zile (cel evreiesc durează 8 zile şi aminteşte ieşirea Evreilor din Egipt). Paştile sunt în ortodoxie „sărbătoarea sărbătorilor” şi încheie Postul de 40 zile (cel mai lung şi mai aspru din cele 4 Posturi de durată ale ortodoxiei – celelalte 3 fiind Postul Naşterii Domnului, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi Postul Adormirii Maicii Domnului). După scoaterea în Vinerea Mare din altarul bisericii a epitafului (broderie liturgică cu scena plângerii lui Iisus Hristos de către cei apropiaţi), până duminica dimineaţa – de ziua Învierii – nu se trag clopotele, ci se bate toaca; dar nu moartea, ci Învierea Domnului este baza credinţei ortodocşilor. Sfânta Lumină se aprinde numai la ortodocşi, an de an, în Sâmbăta Mare, la ora 13 (la mormântul ce a fost al lui Iisus Hristos). Crucea – singurul obiect creştin care nu se sfinţeşte, ea fiind aşa dintotdeauna – ca semn de deosebire a crestinilor faţă de cei de altă religie, aminteşte de răstignirea lui Iisus Hristos, fiind cea mai puternică armă de apărare a creştinului; rostirea cuvintelor însoţitoare – „În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin” e şi rugăciunea cea mai scurtă / pentru împlinirea nevoilor. Curăţenia de Paşti coincide cu instalarea anotimpului reînvierii naturii, evidenţiind nevoia credincioşilor de a pune totul în ordine în case / de a se elibera de lucrurile inutile, aşteptând primăvara ca un semn de purificare, reprezentând o formă de revizuire a vieţii – în urma solicitării din timpul postului. (Tradiţia consumării cărnii de miel la Paşti datează de pe vremea lui Moise, care a introdus obiceiul cinei pascale iar numele îi provine din limba aramaică, care în română înseamnă „trecere”). Oul, cu coaja ce ascunde albuşul şi gălbenuşul – simbolizând sursa primordială a vieţii – se consideră că reprezintă pe Creatorul lumii: care produce tot şi conţine totul în sine; întrebuinţarea ouălor vopsite a fost dintotdeauna semnul după care se recunoşteau creştinii. Paştile sunt o explozie de bucurie, care perpetuează explozia de bucurie a ucenicilor care au văzut pe Fiul Domnului înviat; de aceea, credincioşii se salută cu vestea unei bucurii de necomparat cu nici o altă bucurie: „Hristos a înviat!” „Adevărat a înviat!” - până la Înălţarea Lui, 50 de zile după.


sâmbătă, 23 aprilie 2011

Sâmbăta Mare

 
Ultima treaptă a urcuşului duhovnicesc pe care Postul Sfintelor Paşti o pune în faţa creştinilor este Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare (în timpul căreia credincioşii îşi reamintesc şi retrăiesc ultimele zile din viaţa Mântuitorului - cu întreaga lor tensiune şi dramă lăuntrică, într-o stare de sobrietate şi măreţie în acelaşi timp, de tristeţe dar şi de bucurie, de pocăinţă dar şi de nădejde, fiecare zi al având un înţeles şi un mesaj foarte clar şi adânc): primele 3 zile sunt sfinte pentru că reamintesc sensul escatologic al Paştilor; a patra zi, joi, marchează cea din urmă Cină a Domnului cu ucenicii Săi şi trădarea lui Iuda, a cincea zi, vineri, numită şi Paştile Crucii, fiind cu adevărat începutul Paştilor (Trecerea) iar sâmbătă este ziua în care tristeţea e transformată în bucurie prin omorârea morţii.

Marea Sâmbătă este zi de reculegere, închipuind “odihna” în mormânt a trupului lui Hristos. Credincioşii se pregătesc pentru marea veghe de peste noapte, când în toate bisericile, la miezul nopţii, preotul va vesti Învierea, va împărţi lumina şi va ţine slujba Sfintelor Paşti, sfinţind pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că Postul de 40 zile s-a încheiat iar întristarea s-a preschimbat în bucurie. Pâinea stropită cu vin, numită “Sfinte Paşti” şi împărţită acum credincioşilor, se va mânca dimineaţa, “pe inima goală”, când aceştia se vor întoarce, cu lumânări aprinse, la casele lor. Tradiţia afirmă că Iisus, în răstimpul şederii cu trupul în mormânt, S-a pogorât la iad, ale cărui porţi le-a sfărâmat, scoţându-i de acolo pe Adam şi Eva, precum şi pe drepţii Vechiului Testament, ca arvună a învierii şi a mântuirii tuturor drepţilor, fapt adeseori reprezentat în icoanele închinate prăznuirii Sfintelor Paşti. Toţi cântă (şi se spune că îngerii ţin în cer isonul): “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pre moarte călcând”.

joi, 21 aprilie 2011

Vinerea Mare

  • Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului.                      

  • In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul, inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului, nu vor suferi de dureri de ochi.


Sfantul Epitaf


Joia Mare

JOI, in saptamana mare, este randuit sa praznuim patru evenimente din Saptamana Patimilor:
SPALAREA PICIOARELOR UCENICILOR
CINA CEA DE TAINA, adica aseazarea Sfintei Cuminecaturi
RUGACIUNEA CEA MAI PRESUS DE FIRE, IN GRADINA GHETSIMANI



TRADAREA DOMNULUI DE CATRE IUDA

    Duminica 1 Mai 2011

    In ziua de duminica, 1 Mai 2011, va avea loc la biserica parohiala "Pogorarea Duhului Sfant" Bogdanesti 1, Comuna Bogdanesti, slujba arhiereasca de resfintire a bisericii, savarsita de Inalt Preasfintitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor, inconjurat de un sobor de preoti si diaconi.
    Vor fi aduse spre inchinare Sfintele Moaste de la Manastirea Neamt. Raspunsurile la Sfanta Liturghie vor fi date de corul "Bogdana" condus de cantaretul Airinei Mihai. Cu acest prilej binecuvantat de Dumnezeu, toti cei care vor participa la Sfanta Liturghie vor trece prin Sfantul Altar si se vor inchina la Sfanta Masa.
    Va asteptam cu drag !

    joi, 10 februarie 2011

    Urmărit internaţional din 2008, prins în timp ce-şi vizita bunicii, la Bogdăneşti

    Un tânăr în vârstă de 25 de ani din oraşul Cugir, judeţul Alba, dat în urmărire de la mijlocul anului 2008, a ajuns în arest după ce a venit în vizită la bunicii săi din comuna Bogdăneşti. Gheorghe Apăscăriţei are de executat o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat şi a fost prins absolut întâmplător.

    Surse judiciare au precizat că marţi dimineaţă, în jurul orei 8.00, şeful de post din comuna Bogdăneşti a observat pe raza localităţii un individ necunoscut, care, atunci când l-a observat, a încercat să-l evite. Intuind că ar putea fi vorba de un infractor, poliţistul l-a oprit pe acesta şi i-a cerut să se legitimeze. A continuat apoi cercetarea la sediul postului, unde, după verificările în baza de date, a aflat că are de a face cu un individ dat în urmărire.

    Gheorghe Apăscăriţei era urmărit general din 13 august 2008, ulterior, din 20 septembrie 2008, pe numele său fiind emis şi un mandat internaţional de arestare. Asta după ce în iunie 2008 Judecătoria Alba Iulia îl condamnase definitiv la o pedeapsă de trei ani de închisoare, pentru furt calificat, iar tânărul dispăruse, la un moment dat, din informaţiile judiciare rezultând că ar fi fugit în străinătate.

    Din informaţiile Poliţiei rezultă că acesta are o serie de rude în comuna Bogdăneşti, printre care şi bunicii, pe care a venit să-i viziteze. De asemenea, se pare că individul avea şi o concubină în satul Praxia, comuna Fântâna Mare.

    Conform procedurilor, tânărul a fost încarcerat în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, de aici urmând a fi transferat la penitenciarul unde îşi va ispăşi pedeapsa de trei ani de închisoare.
    ( Sursa : Monitorul de Suceava)

    luni, 24 ianuarie 2011

    Ultima săptămână de şcoală din acest semestru, pentru elevii suceveni

    După o vacanţă de iarnă prelungită, pentru mulţi dintre elevii şi preşcolarii din judeţ şi după doar trei săptămâni de şcoală, elevii se pregătesc iar de vacanţă. Pe 28 ianuarie 2011 se vor încheia cursurile primului semestru din acest an şcolar, iar vacanţa va dura până pe 6 februarie, inclusiv.
    Cursurile celui de-al doilea semestru se vor face în perioada 7 februarie - 15 aprilie, urmând apoi a fi întrerupte de pe 16 aprilie şi până pe 25 aprilie, când elevii vor avea vacanţa de Paşte. Orele vor fi reluate marţi, 26 aprilie 2011, şi se vor ţine până pe 17 iunie, când se va încheia anul şcolar în curs. În zilele libere prevăzute de lege, elevii nu vor face ore.
    Vacanţa de vară va începe pe 18 iunie 2011 şi se va încheia pe 11 septembrie 2011.
    Până atunci însă, pe elevii din ultimul an de gimnaziu şi pe cei din ultimul an de liceu îi aşteaptă un semestru greu, cu teze, examene de admitere la liceu şi examen de bacalaureat. În luna iunie, elevii de clasa a opta vor susţine probele de verificare a cunoştinţelor la limba şi literatura română şi matematică în vederea admiterii la liceu. Tot în luna iunie, şi absolvenţii de liceu vor intra în focul examenelor şi vor susţine bacalaureatul.
    În perioada 6-8 iunie 2011, absolvenţii de liceu vor susţine proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, iar între 13-17 iunie 2011 va avea loc evaluarea competenţelor digitale. În perioada 20-23 iunie candidaţii vor da proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare într-o limbă de circulaţie internaţională.
    Pe 27 iunie vor începe probele scrise din cadrul examenului de bacalaureat, probe care se vor derula, după un calendar prestabilit, până pe 1 iulie. Pe 3 iulie se vor afişa primele rezultate, înainte de contestaţii, iar pe 8 iulie se vor afişa rezultatele finale ale bacalaureatului.

    sâmbătă, 8 ianuarie 2011

    Grupul Bogdana la Maramures(2010)

    Partea I



    Partea a II a

    duminică, 2 ianuarie 2011

    Plugusorul Bogdana la familia Podoleanu M..(2010)

    Plugusorul Bogdana la familia Mancas C..(2010)

    sâmbătă, 1 ianuarie 2011

    Plugusorul Bogdana la familia Loghinoaia V.(2010)

    Plugusorul Bogdana....

    Optimizare SEO, articole sponsorizate, advertoriale
     

    Bogdăneşti-Suceava © 2008. Template By: SkinCorner